sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Bobul de grădină - efecte terapeutice


Bobul de grădină Vicia faba
Este o plantă rigidă,  dreapta cu înălţimea de 0.5-1.7 m , cu tulpina robustă. Frunzele sunt de 10-25 cm lungime, de o culoare verde-albăstruie în partea inferioară şi de culoare gri-verzuie în cea superioară; spre deosebire de cele mai multe alte soiuri de Vicia, frunzele nu au cârcei pentru de prindere. Florile sunt lungi 1-2,5 cm, cu cinci petale ( culoarea standard a petalelor este alb cu o pată neagră la cele exterioare, iar cele interioare albe, deşi se întâlnesc şi petale rozalii sau chiar mov). Fructul este o pastaie lungă şi lată (15-25 cm lungime si 2-3 cm grosime), verde când este tânără şi brun-negricioasă la maturitate. Fiecare păstaie conține 3-8 seminţe ovale de 5-10 mm.
Cele mai impotante proprităţi terapeutice ale acestei plante sunt:
  • Bobul este sursă foarte bogată de fibre dietetice: 100g=66%  DZR , care actioneaza ca un laxativ natural şi ajută la protejarea mucoasei colonului prin reducerea timpului de expunere al acesteia la rezidurile ce urmează a fi eliminate (reducerea cazurilor de cancer de colon). A fost demonstrat, de asemenea, că fibrele conţinute in bob reduc nivelul colesterolului din sânge prin scăderea reabsorbției acizilor biliari .
  • Este bogat in fito-nutrienti , cum ar fi izoflavone care protejează organismul de cancerul mamar la animalele de laborator. Fitosterolii în special beta-sitosterol, ajuta la reducerea nivelului de colesterol din organism.
  • Conține Levo-dopa sau L-dopa, un precursor al substanţelor neuro-chimice produse de creier , cum ar fi dopamina şi adrenalina. Dopamina din creier este asociata cu buna funcționare a mișcărilor corpului. Astfel, consumul unei cantități adecvate de bob în dieta de zi cu zi poate ajuta la prevenirea bolii Parkinson. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8420210)
  • Bobul proaspăt este o sursa excelentă de folaţi, 100 g furnizează 106% din necesarul zilnic. Folaţii împreună cu vitamina B-12 sunt componentele esențiale ale sintezei ADN-ului si a diviziunii celulare. Acid folic adecvat în dieta în timpul sarcinii poate ajuta la prevenirea defectelor tubului neural la nou-născut.
  • Acestea conțin , de asemenea cantitati mari de vitamina B6 (piridoxina), tiamina (vitamina B-1), riboflavina si niacina. Aceste vitamine și co-enzime au funcții în metabolismul celular (carbohidrați, proteine ​​și grăsimi).
  • Bobul poate constituii una dintre sursele importante de minerale cum ar fi: fier, cupru, mangan, calciu, magneziu  În plus sunt una dintre cele mai mari surse vegetale de potasiu (23% din DZR). Potasiul este un electrolit important al celulelor si fluidelor corpului, ajutând la scăderea tensiunii arteriale.
  • Tecile (pastaia) de bob sunt considerate a fi toxice,
  • In unele cazuri- destul de rare- consumul de bob poate provoca boala numită favism (https://dexonline.ro/definitie/favism)
  • Boabele tinere se presupune că provoacă balonare la copiii mici.

A se vedea tabelul de mai jos pentru analiza nutrienților:
Bob (Faba vicis), semințe crude mature
Valoarea nutritiva la 100 g.
(Sursa: USDA National Nutrient baza de date)
Principiu
Valoarea nutritivă
Procent de ADR
Energie
341 Kcal
15%
hidrati de carbon
58.59 g
45%
Proteină
26.12 g
46,5%
Grăsime totală
1,53 g
7%
colesterol
0 mg
0%
Fibre dietetice
25 g
66%
vitamine
folați
423 pg
106%
Niacin
2.832 mg
18%
Acid pantotenic
0,976 mg
19,5%
piridoxină
0,366 mg
28%
riboflavină
0,333 mg
25%
Tiamină
0,555 mg
46.25%
vitamina A
53 UI
2%
Vitamina C
1,4 mg
2%
vitamina K
9 pg
7,5%
electroliți
Sodiu
13 mg
1%
Potasiu
1062 mg
23%
minerale
Calciu
103 mg
10%
Cupru
0,824 pg
91%
Fier
6.70 mg
84%
Magneziu
192 mg
18%
Mangan
1.626 mg
71%
Fosfor
421 mg
60%
Seleniu
8.2 pg
15%
Zinc
3.14 mg
9%
Fito-nutrienți
Caroten-ß
32 pg
-
Caroten-o
00 pg
-
Luteina-Zeaxantina
00 pg
-

Surse de informare:

sâmbătă, 7 ianuarie 2017

Cultura afinului de camp

Afinul (Vaccinium myrtillus) –este o plantă perenă din familia (Ericaceae) care este cunoscută sub diferite denumiri populare afin, afin de câmp, afin salbatic, afin de munte, afin negru, afene, asine, pomuşoară, etc.. Planta este răspândită în Asia, Europa și America de Nord, din zonele cu climă temperată si pana in zona arctică. În Romania se intalneste atât în ​​zonele joase de relief  cat și în cele mai inalte zone montane. Este apreciat la scară largă pentru fructele sale aromate din care se fabrica o serie de dulceturi sau siropuri precum și datorită proprietatilor medicinale pe care le au frunzele sale. Importanța economică afinului de camp rămâne destul de ridicata, în ciuda concurenței puternice a soiurilor de cultura importate din America de Nord (in special afinul pe port inalt) mult mai fertile dar cu o aromă si cu o compoziție chimică mai saracă.
Afinul creste sub formă de arbust, rareori tufă, ajunge de obicei la inăltimea de 15 la 30 cm  rareori 50 cm.  La altitudini mai mari afinul poate ajunge pană la 60  sau chiar de 90 cm . Creste pe un rizom care formează retele mari de radacini, o plantă poate ocupa o suprafață de câțiva metri pătrați,

Tulpina subterana (rizomii) cresc de obicei la o adâncime de 15-20 cm atingând o lungime medie de 2 m cu un maxim de 5,5 metri lungime, cu un nod la 20-30 cm. din care pornesc rizomi de ramificare sau tulpini aeriene. Tulpinile tinere sunt de culoare verde, iar cele în vârstă sunt gri, gri-maro și maro. Plantele batrane pot ajunge până la 1,5cm în diametru la bază.
Frunzele- sunt scurt-peţiolate, mici 1 la 1.5 cm lungime, și rareori până la 4 cm, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi pe ambele feţe cu o codita subțire de aproximativ 1 mm lungime. În toamna frunzele devin roșii și cad iarna.
Florile – bisexuate, sunt mici (1 - 2,5 mm.) de culoare  alba spre roz la inceput, apoi rosie spre sfarsitul infloriri, dispuse cate 1-2 la axila frunzelor. Infloreste in lunile mai-iunie sau chiar mai repede (aprilie) in functie de zona.
Fructul - sub forma de baca, are la inceput culoarea verde, apoi rosie si ajunge la maturitate la culoarea inconfundabila albastra-brumarie. Fructul are un diametru de 6-10 mm si conține aproximativ 20 de semințe, maro, alungite, cu o lungime de 1 până la 1.5 mm.
Arbust acoperitor de sol, afinul are rizomi concentrici care cresc de la interior spre exterior, creând noduri de circulare neregulate, cele mai vechi fiind ale plantelor din mijloc, iar cele mai tinere la exterior. Radacinile cresc fără ramificații pe lungimi de 20-30 cm unde formeaza nodul din care porneste la suprafata un grup de muguri, in timp ce la subsol rozomul isi continua dezvoltarea pe ramurile secundare (după un alti 20-30 cm, se formeaza un nou grup de muguri si cresterea rizomului continua in acelasi fel pe ramificatiile laterale)
Arbuști cresc în primii ani vegetativ producand pe cresteri de aproximativ 3-5 ani si ramane roditor pana la varsta de aproximativ 13-15 ani cu o inflorire mai intensă la fiecare doi ani. După împlinirea vârstei de 15 intra in degres, ritmul de creștere încetinește și doar rareori vor mai forma noi lăstari și ramuri, desi pot trăi până la aproximativ 35 de ani.
Plantele infloresc din aprilie până în iunie. În Romania, primele flori apar din 20 aprilie (în zonele de ses cu climate blande) pana in 12 mai și cu 10-15 zile mai târziu in zonele de deal si subalpine. Florile pot fi polenizate în conditii normale in două moduri - prin diferite specii de bondari, viespi si albine sau prin auto-polenizare in principal sub efectul gravitației si mai putin datorita vantului.
Timpul de la polenizare pana la maturitatea complete a fructelor  este de aproximativ 2 luni (40-60 de zile).  Rodirea in masă în Romania se desfasoara între 19 iunie și 14 iulie in zonele cu climă mai blanda și în perioada 11 iulie și 4 august în zonele cu climă mai rece (perioada dureaza de la 21 la 41 zile).
Cresterea are loc toamna tarziu precum și primăvara, la rizomii de radacina, iar lastarii aerieni cresc în principal în sfârșitul verii și inceputul toamnei precum si la sfârșitul primăverii și începutul verii.
Inmulțire
Plantele se reproduc, în principal, pe cale vegetativa iar înmulțirea prin semințe este destul de anevoioasa și limitata deoarece chiar o polenizare bună facută de insecte nu garantează eco-polenizarea pe când autopolenizare drastică a semințelor viabile este asociată cu apariția rapidă a cosangvinizării.
Cerințe de habitat
Afinul crește de la zonele joase de câmpie până la zonele înalte de munte (chiar peste limita superioară a pădurii la o altitudine de 2800 m, deși plantele care cresc la altitudini de peste 1000 m, foarte rar înfloresc și rodesc.
Afinul  este o plantă care preferă solul puternic acid (pH 3,5-5) – fiind in mediul natural un indicator al solurilor acide cu strat oligotrof de humus brut . Creste si pe soluri nisipoase și sărace in nutrienti, dar are nevoie de umiditate corespunzătoare. Poate tolera umbră partială si locurile umbroase din păduri. Tufele din zone deschise, insorite au portul mai inalt, erect, cu tulpini cu unghiuri mici fată de ramurile laterale în contrast cu plantele care cresc la umbră si sunt mai mici si mai imprăstiate ca si formă de crestere.
În pofida faptului ca este intalnit pană în nordul îndepărtat al continentului nostru si in America de nord, nu e pe deplin rezistent la inget, in iernile reci (la temperature de -25-30 C) fiind afectati ales lăstari tineri. Inghețurile târzii de primavară pot afecta florile, fapt ce cauzează prejudicii semnificative cantitătii de fructe la hectar.
Plantare si intretinere
Afinul ar trebui plantat la 70-80 cm. intre randuri, 30-35 cm intre plante pe rand, cu aproximativ 5 cm mai adânc decât crescut în pepinieră. Rezultate foarte bune se obtin cand este plantat pe strat turba acidă. Acest lucru se face cel mai bine în toamna sau primăvara, dar la plantatul de toamnă trebuie să aveți grijă să protejati rădăcinile de inghet prin asezarea pe sol imprejurul tufei a unui strat de de turbă, rumeguș sau frunze (de aproximativ 5 cm).
Sistemul radicular al afinului este superficial adaptat la un sol umed, astfel încât principala operatie care trebuie facută este udare regulată. În fiecare an, primavara, terenul ar trebui îngrășat cu un amestec adecavat de turba, rumegus si scoarta de conifere in strat de 3-5cm. (pentru a mentine aciditate si pentru a-l proteja de de evaporarea apei din sol mai ales daca solul este nisipos)
Pentru a păstra cultura sănătoasa tufele de afin necesită taieri de intretinere si rodire;  astfel in primii trei ani de la plantare, se elimină doar lăstarii slabi și bolnavi (primăvara devreme, înainte de intrarea in vegetație) urmand ca din anul patru-cinci să înceapă de tăierile pentru a stimula cultura (cel mai bine produc lăstarii de 3-4 ani)




sâmbătă, 6 decembrie 2014

Exista in realitate ferme de familie intr-adevar "profitabile"?!




Multi dintre noi au o imagine idilica in ceea ce priveste viata la tara, la umbra unei salcii pe malul unui paraias linistit unde bem in tihna o bautura racoritoare sau mancam o dulceata parfumata de fructe de padure ( poate unii se gandesc la un gratarel si la o bere rece (!)) pe cand imprejur nostru mieluseii zburda vesel iar pasarile ciripesc angelic. Oare aceasta este cu adevarat viata la tara? Daca esti turist DA, platesti si te bucuri de un loc mirific in care ti se pune la dispozitie tot ce doresti; daca te gandesti sa te stabilesti la tara si sa-ti deschizi o mica ferma de familie raspunsul e categoric NU.

Si totusi, de ce trebuie sa ti cont cand doresti sa investesti in agricultura:
  • Este nevoie de o suma mare de bani pentru demararea afacerii: teren / seminte / echipament.
  • Un plan de afaceri “beton”.
    Ai nevoie de utilaje agricole.
  • Munca este de 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana.
  • Trebuie sa ai cunoastinte temeinice in doneniu ,(agricultura, hoticultura, zootehnie) dar si de mecanica, constructii, economie (pietele locale si regionale), merceologie, etc,.
    Nu vei avea NICIODATA o zi libera. Animalele trebuiesc hranite si adapate de 2 ori pe zi, plantele trebuiesc prasite, udate, recoltate prin urmare nu vei putea face acest lucru in timpul liber ci va trebui sa-ti canalizezi toata energia in acest doneniu.
  • buna planificare in timp (infiintare ferma, intretinere anul I, anul II, …, anul X).
  • Relatii bune cu vecinii.
  • Si nu in ultimul rand forta de munca din zona, trebuie sa tii cont ca agricultura este aproape imposibil sa o faci singur.

Desi sunt o serie de firme “acreditate” care va ofera cursuri de calificare in domeniu, pregatirea dumnevoastra nu va fi completa fara practica la o ferma (unde sa munciti efectiv 2-3 luni) inainte de a va angaja intr-o activitate care va va schimba viata pentru tot restul ei.

Chiar daca nu vei mai lucra pentru un "sef", nu veti fi ferit de stres pentru ca in agricultura exista o serie de evenimente neprevazute (si necontrolabile) cum ar fi vremea, pretul pietei, diferite  boli ale plantelor sau animalelor.

Sunt multe persoane care au încercat sa faca agricultura de subzisten
ta – legume, oua, iepuri, ciuperci, albine, struti, melci, arbusti fructiferi, plante aromatice, plante medicinale, porci de carne; - destinate pentru autoconsum sau pentru vanzare pe piata - dar putini  au reusit sa supravietuiasca fara completarea veniturilor cu munca în alta parte.

De aceea sfatul meu pentru cei care doresc sa deschida o afacere in agricultura (mai ales cei de la oras) care doresc sa se stabileasca la tara le recomand cu toata caldura sa se documenteze cu temeinicie inainte de a porni pe un drum care nu reprezinta o afacere ci un mod de viata. Chiar daca vi se pare ca ati descoperit un segment de nisa,  probabil sunt inca cateva sute de mii de romani care s-au gandit la aceiasi afacere si multi dintre ei au demarat-o deja.  Nu cred ca studiind un CD, discutand pe forum sau citind o carte cu “cele mai profitabile X afaceri in agricultura” sunteti pregatit cu adevarat sa incepeti o afacere in acest domeniu. Adevarata afacere este a celor care produc si vand CD-uri, carti, bibliografii, in marea lor majoritate eronate. E ca si cand dupa citirea unei carti de gastronomie va considerati apt sa  deschideti un restaurant de fite in centrul orasului.

Nimic nu este usor in agricultura. Totul presupune mul
ti bani (mult mai mult decat credeti), timp, energie, cunostinte.
 
Exista un motiv deloc neglijabil pentru care tot mai multi tineri se gandesc sa se stabileasca la sat si sa inceapa o afacere in domeniul agricol si anume BANII alocati de guvern prin programul “Instalarea tinerilor fermieri” unde sumele sunt intr-adevar tentante . Daca veti citi insa cu atentie Ghidul Solicitantului veti vedea ca aceste sume sunt cea mai mare “gogoasa” inventata de catre “specialistii” Ministerului Agriculturii si nu aveti nici o sansa sa va apropiati de acesti bani daca nu detineti un capital propriu substantial. (Nu discut acum si aici despre cei carora le-au fost dedicate aceste fonduri – dar in mod sigur o sa o fac intr-un viitor articol). In cazul in care va numarati printre beneficiarii onesti ai aceste masuri trebuie sa stiti ca suma primita de la stat este infima fata de capitalul pe care trebuie sa-l investiti pentru a realiza (si sustine – X ani, pana la intrarea pe rod, sacrificare) afacerea care v-ati propus-o. De aceea desi o sa par negativist va recomand sa nu va hazardati ci sa va documentati cu temei despre zona in care doriti sa investiti,  solul, rasa de animale, soiul de plante care se preteaza acolo, adapostul, apa, utilaje necesare, forta de munca, tratamente, apropierea fata de piata de desfacere, (sa nu mai vorbim de bani!!!!); si chiar si cele mai precise calcule va pot fi date peste cap de un inghet tarziu sau de o grindina neprevazuta.

VA DORESC INVESTITII RENTABILE!!!!!!!