Mărţişor în vreme de criză

Date interesante asupra sărăciei 

Preiau câteva date din raportul Bancii Mondiale "În ţările bogate, ceva mai mult 1% din copiii născuţi vi nu ajung la vârsta de cinci ani, în timp ce în ţările sărace din fiecare cinci copii doar unul ajunge la aceiasi vârstă.  În timp ce în ţările bogate  cinci la sută din copiii sub vârsta de cinci ani sunt subnutriţi,  în ţările sărace, numarul lor ajunge la 50 la sută ".

“Jumătate din populaţia lumii,  în jur de 3,5 miliarde de oameni, trăiesc cu mai puţin de doi dolari pe zi. Aproximativ 1,3 miliarde de oameni trăiesc cu mai puţin de 1 dolar pe zi si 1,3 miliarde de oameni nu au acces la apă curată. Trei miliarde de oameni nu au acces la canalizare. Doua miliarde de oameni nu au acces la produse electrocasnice .

  

Ce este sărăcia?

Sărăcia este definită ca fiind lipsa unui minim necesar pentru supravieţuire. Conform acestei definiţii, persoanele care nu îndeplinesc aceste limite sunt incluse în categoria celor săraci . Măsura utilizată pentru a quantifica sărăcia este venitul realizat. Un individ sau o familie a cărei venit este sub o anumită limită, considerat ca un minim necesar pentru viaţă, se numară printre cei săraci. Banca Mondială a stabilit linia sărăciei în 1 şi 2 dolari pe zi in functie de zona geografica căreia îi aparţin.

Când vorbim despre sărăcie relativă, situaţia grupului este definită şi măsurată în raport cu alţii, aflati în acelaşi mediu, comunitate sau ţară. Ceea ce înseamnă că cineva care se numara printre cei săraci in ţările în curs de dezvoltare, au venituri mai mari decât cei din ţările mai puţin dezvoltate, aici fiind consideraţi bogaţi. Astfel, înţelegerea şi definirea sărăciei, de multe ori depinde de obiceiurile, normele şi valorile din fiecare ţară şi regiune. În plus, aspectul cultural are o impotanţă deosebită atunci cand definim  sărăcia.

  

Cele mai frecvente motive ale sărăciei sunt:

-           pierderea locului de muncă

-           lipsa de măsuri adecvate ale statului, în primul rând în asistenţă socială şi  medicală în care sunt inclusi şomeri si persoanele fără loc de muncă

-           formele de inegalitate economică, politică, rasistă, sexistă precum şi alte forme de inegalitate, care împiedică crearea de conditii pentru îmbunătăţirea stituatiei săracilor.

Cele mai frecvente consecinţe ale sărăciei:

-           foame, lipsa adăpostului, lipsa educaţiei şi resurslor pentru a satisface nevoile de bază a viaţii.

Sărăcia şi excluziunea socială este definită în Carta socială europeană (revizuită), adoptată de Consiliul Europei în 1996 şi a intrată  în vigoare în 1999,astfel :

Aticolul  30 

DREPTUL la protecţie împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale.

IN CONCLUZIE

Una dintre prejudecăţile cele mai comune si mult vehiculate de catre politicienii nostril despre săraci este că ei sunt săraci pentru că ei doresc să muncească sau ca nu au lucrat destul, si care se referă la faptul că ei sunt leneşi şi iresponsabili. Toate acestea pot duce la concluzia că cei săraci sunt responsabili pentru saracia lor, că societatea nu ar trebui să fie responsabila pentru ei şi că nu este necesar să se facă ceva pentru a imbunatatii aceasta situatie. Acest raţionament contrar drepturilor omului acutizeaza  consecinţele sărăciei (de exemplu, declin comportamental, abuz de droguri, refuzul de a lucra, abuzul de alcool ...). 

Când vedem aceste câteva date cum să nu ne bucurăm de sărbătoarea mărţişorului nostru, românesc,  împletit frumos din fire albe şi rosii şi să zburdăm veseli către căsuţa noastră dragă unde ne aşteaptă feiciţi (şi înfometaţi) toţi membrii familiei noastre dragi şi unde vom mânca o preagustoasă felie de pâine  (plină de E-uri) şi vom povestii – la gura sobei (reci binenţeles) despre ratele noastre neplătite, despre bogaţia vecinului X care şi-a mai făcut o casă  ori despre curentul electric care ne-a fost tăiat de câteva săptămâni.

Va doresc să aveţi un mărţişor fericit!